Ca niciodata…sufletul vibreaza la intuneric. Binele nu incita, raul da, binele nu atrage in cursa pe nimeni si nemultumeste din cauza aceasta, pe cand raul sondeaza in adancul fiintei pentru resursele nebanuite de egoism, razbunare, ironie, tradare. Mintea, imaginatia lucreaza la cotele cele mai inalte pentru a umple sufletul de otrava. Inceputul e mai greu, dar incetul cu incetul constiinta adoarme si-ti zice: Ce e binele? Nu exista fapta buna fara egoism! Bunatatea e ipocrizie!
Simpatia este data mai putin celor care incearca sa ti-o castige, si mai mult o oferi celor care nu dau doi bani pe ea. Ti-a intors vreodata cineva spatele, dupa ce l-ai ajutat, i-ai fost umar de plans, cineva de care ti-a pasat atat de mult, cu care nu puteai fi rau pentru ca simteai ca are nevoie de cuvintele tale blande, pentru a se indrepta spre o persoana despre care ulterior iti povestea ca este nesimtita si rea? Rautatea atrage uneori mai multi oameni decat bunatatea...si poate ai observat: cate persoane cu care ai fost la un moment dat rau nu se intorc parca pentru o noua portie? si te intrebi de ce: pentru ca ii fascineaza gandul ca ei ar putea scoate la lumina binele din tine, pentru ca e una din modalitatile mai la indemana de a deveni un soi de eroi, si fata de ei insisi si fata de tine.
Un comentariu:
Ca bine ai spus "sufletul vibeaza la intuneric".
Cum spune si Cioran:"Omul sufera de o primavara a intunericului".
Aproape zilnic citesc postarile de pe blogul tau.Mi se par interesante si poate si niste lectii de viata.
In toate postarile tale se afla o adanca implicare psihologica.
Dar ca sa lasam la o parte asta, mi se pare interesanta afirmatia pe care ai facut-o:" rautatea atrage uneori mai multi oameni decat bunatatea".I
Intr-adevar,asa este.O rautate fara margini te face sa te apropii mai mult de ceilalati, sa li te strecori in sange.Caci da,doar asa ne putem usura spiritul, iar vorbele sa devina rezulatul izolarii sufletului.
Dar in ziua de azi, e mai "cool" sa fii asa mai "malefic".Acum daca esti bun toata lumea te ia de prost.Rautatea ne chinuie intr-o sfarseala echivoca.
O toamne absoluta si un sfarsit initial.
Pana una alta, sunt de acord cu Cioran care spune:"cred in salvarea umanitatii, in viitorul cianurii"
Toate bune.Bafta la scris:)Tot asa postari reusite si in viitor.
Trimiteți un comentariu