luni, 27 iulie 2009

Disappointed


*E vacanta…dar parca nu s-ar zice…Azi m-am inregistrat la facultate si cica: “Esti OK!” A se intelege studenta cu acte in regula. Nu pot spune ca sunt entuziasmata in privinta stiintelor economice pe care voi avea ocazia sa le studiez , ci mai degraba in privinta noilor persoane pe care le voi cunoaste.
**Ma macina faptul ca nu am reusit sa ajung la intalnirea cu fostii mei colegi de liceu. Si cum de fiecare data s-a intamplat ceva care m-a marcat pe destul-timp-de-atunci-incolo …ma intreb ce am pierdut acum si chiar daca ma va pune cineva la curent oricum nu va avea acelasi farmec iar eu tot dezamagita voi ramane.
***Sa nu uiti ca am nevoie sa stiu ca te gandesti uneori la mine!

Running


Peste 38 de grade Celsius…ce poti face pe canicula? Ce te-ar putea racori? Unde ai putea fugi? Cat de departe?
Iti amintesti de racoarea muntelui , pinii care ajung pana la cer, de cerul senin unde noaptea stelele iti par mai aproape si mai stralucitoare ca nicaieri altundeva, raul limpede si rece prin care treci descult, alunecand pe pietre. Si iti amintesti si tot iti amintesti pana nu mai este cale de intoarcere, nici nu mai incerci sa adormi caci te simti ca trezita dintr-un somn de zeci de zile. E miezul noptii… iti lipseste aerul, iar starea ta de spirit nu aduce deloc a bine. Ultima picatura de ratiune se evapora si ea din cauza caldurii, dispar si vesnicile motive care te impiedicau candva sa faci anumite lucruri dupa care sufletul tau tanjea. Ai decis! Planurile le vei face din mers…tot ce stii acum e ca vei pleca spre munte. Bagajele le faci automat, ca un robot ce a fost setat din fabrica special pentru indeplinirea acestei sarcini…See you after 3 days!

[I'm running out of patients
'Cause I can't believe what the hell
I'm hearing
And speaking of hell
It don't compare to this heat
That I am feeling]

duminică, 12 iulie 2009

Nervi de vara


Ce noapte!...Ce zi!
Si afara ploua...ploua...de fapt mai mult decat cu picaturi mari si pure, ce cuprind in ele insasi esenta vietii, ploua cu tristete. De cate ori trebuie sa ma mai gandesc inainte de a face ceva? Sau poate spontaneitatea e raspunsul? Caci daca e asa se pare ca am proasta intuitie de a "repara" lucrurile mereu cu cheia gresita.
Atatea intrebari si atat de putine raspunsuri:-<