Ce noapte!...Ce zi!
Si afara ploua...ploua...de fapt mai mult decat cu picaturi mari si pure, ce cuprind in ele insasi esenta vietii, ploua cu tristete. De cate ori trebuie sa ma mai gandesc inainte de a face ceva? Sau poate spontaneitatea e raspunsul? Caci daca e asa se pare ca am proasta intuitie de a "repara" lucrurile mereu cu cheia gresita.
Atatea intrebari si atat de putine raspunsuri:-<
Un comentariu:
Eu sunt de parere ca ploaia este mereu frumoasa, chiar si atunci cand ne strica planurile minunate pe care ni le facusem.
Atunci cand ploua ne indeamna mai mult sufletul sa ne gandim la noi, la frumusetea vietii si sa citim mai multe romane de dragoste.
Trimiteți un comentariu