Uneori am impresia ca sunt invizibila. Prezenta mea trece neobservata ca cea a unui tablou agatat pe un perete pe langa care treci in fiecare zi. Cuvintele mele nu mai trezesc nici o emotie. Iar eu continui oricum, in fiecare zi, sa fiu prezenta si sa-mi fac treaba: de a infrumuseta un perete. Unul dintr-o casa cu atat de multi pereti....
Intr-o zi o sa sar din cui si ma voi muta pe altul; sau poate ma va cumpara cineva care chiar are nevoie de mine: sa observe culoarea, povestea, caldura, semnificatia tabloului si nu doar cenusiul peretelui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu